Teatrul Evreiesc de Stat anunță intrarea în producție a spectacolului ABATORUL DE VISE, după piesa dramaturgului Peretz Hirschbein, DI NEVEILE, în regia lui Alexandru Weinberger-Bara. Premiera spectacolului va avea loc sâmbătă, 4 aprilie și se va juca în limba idiș.
Într-o atmosferă încărcată de tensiuni și fragilitate umană, spectacolul explorează cu finețe lupta dintre speranță și deziluzie, dintre visul unei vieți mai bune și realitatea dură a marginalității perene. Prin tematica sa, textul dramaturgului aduce în prim-plan tema recurentă a condiției umane și vulnerabilităților sale, prin prisma a opt personaje aflate la periferia socială, a unei lumi dominate de contraste și conflicte, într-un laitmotiv colportat în relațiile dintre ele.
Despre universul scrierilor al dramaturgului Peretz Hirschbein, regizorul Alexandru Weinberger-Bara afirmă că “acesta tratează printr-un limbaj extrem de crud și de violent, aproape de Sarah Kane și in your face theatre, pierderea demnității umane în contextul unui sistem economic profund injust. Textul spune povestea unei stări de mizerie socială cronică, din care personajele nu mai sunt capabile să se salveze. Acesta nu este un eșec individual, ci unul social și politic. Deși Peretz Hirschbein se rezumă la reprezantarea suferințelelor individiale ale celor 8 personaje, eu doresc să ancorez textul în actualitate, prin inventarea unui nou plan dramaturgic. Intenția mea este să creez un pod între personajele foarte bine conturate și un comentariu critic la adresa sistemului neoliberal, care a cauzat inegalitatea economică în care ne aflăm astăzi.”
Peretz Hirschbein (1880–1948) reprezintă una dintre figurile proeminente ale culturii idiș moderne: dramaturg, prozator, jurnalist și regizor, un artist complet al primei jumătăți a secolului al XX-lea. Născut în gubernia Grodno, Polonia, ca fiu al unui morar, Hirschbein a copilărit într-un shtetl, și s-a format intelectual la Grodno și Vilna, în medii studențești de yeshiva cu preocupări legate de domeniul teologiei, limbii ebraice și istoriei evreilor. Debutul său literar a oscilat între poezie ebraică și proză idiș, dar adevărata vocație s-a cristalizat în dramaturgie. Piesa Miryam (1905), contura deja o predilecție pentru un anumit gen de atmosferă și o tipologie a personajelor influențate de curentul naturalist.
În 1908, Hirschbein s-a mutat la Odessa, unde a publicat piesa de teatru Yoyel. La scurt timp după aceea, a urmat Af yener zayt taykh (Pe cealaltă parte a râului), prima sa piesă în limba idiș, produsă în limba rusă la Odessa. În 1908, la Odessa, a fondat celebra trupă Hirschbein, prima companie idiș dedicată exclusiv teatrului de artă. A montat atât propriile sale piese, cât și ale unor dramaturgi precum Shalom Aleichem sau Shalom Asch. După destrămarea ei, Hirschbein a atins apogeul creației dramatice prin cele patru capodopere ale repertoriului idiș: A farvorfn vinkl (Un colț uitat, 1912), Di puste kretshme (Hanul părăsit, 1913), Dem shmids tekhter (Fiicele Fierarului, 1918) și Grine felder (Câmpii verzi, 1918). Moștenirea sa rămâne un teatru de o subtilitate excepțională, tradus și jucat internațional, iar filmul Grine felder, regia Jacob Ben-Ami și Edgar G. Ulmer (1937) este considerat unul dintre cele mai importante creații cinematografice idiș.