“Oare există un cântar pentru durere? Cum putem măsura suferinţa?“
Chiar, cum putem cuantifica durerea sufletului, a trupului sau a minţii? Putem spune, cu lejeritate, dacă este multă, puţină, uşoară, grea, superficială, profundă, trecătoare sau genul care lasă urme adânci? Putem?
Tragedie dentară, spectacol al Teatrului Evreiesc de Stat ne vorbeşte, cu umor negru şi delicateţe, despre una dintre durerile care au fost lăsate pe acest pământ, cea dată părinţilor care îşi pierd copii. Copiilor care rămân fără părinţi li se spune orfani, dar pentru părinţii cărora le sunt luaţi copii nu s-a pomenit vreun nume.
Tragedie dentară este o piesă de teatru scrisă de Jean-Claude Grumberg, născut în Paris din părinţi evrei. Povestea emoţionantă se desfăşoară în Franţa de după cel de-al doilea război mondial, şi îi are ca protagonişti pe Charles Spodek, un bărbat trecut bine de prima tinereţe, ursuz, încrâncenat şi tăcut, şi pe soţia sa Clara Spodek, tristă, melancolică, cu faţa întunecată de durere.
Cei doi trăiesc o mare tragedie, prin pierderea uneia dintre fiice într-un lagăr de concentrare şi sunt, după război, puşi în faţa scenariului sumbru de a rămâne şi fără a doua care, închisă într-o mănăstire, refuză să îi mai vadă, să le mai vorbească. Ca şi cum nenorocirile nu ar fi fost de ajuns, cei doi soţi îşi pierd şi cabinetul de stomatologie. Se luptă pentru păstrarea acestuia, dar, într-un final, pentru căutarea liniştii şi, posibil, pentru regăsirea fiicei încă în viaţă, decid să călătorească înspre Israel, un soi de tărâm al făgăduinţei. Pentru că, o durere de dinte, o tragedie dentară, nu alta, o alini prin devitalizarea dintelui, dar cum devitalizezi o durere a sufletului? Charles şi Clara asta caută.
Charles şi Clara Spodek sunt interpretaţi de actorii consacraţi ai Teatrului Evreiesc de Stat: Andrei Finţi şi Maia Morgenstern, care sunt excepţionali pe scenă, atât separat cât şi într-un cuplu de soţi căsătoriţi de mult timp. Un cuplu de oameni simpli, spirituali, cu un umor fin şi expresivitate infinită, a căror iubire şi viaţă împreună continua să fie încercată şi după război.
Doamna Maia Morgenstern este, ca de fiecare dată, incredibilă, de câte ori o văd pe scenă, îmi transmite o mare de emoţie şi energie pozitivă, pentru că are un fel aparte de a juca, de a plânge, de a vorbi, de a râde…este o minune, pur şi simplu, ca artist!
Pe Andrei Finţi l-am mai văzut în Duşmancele, unde mi-a atras foarte plăcut atenţia, însă partitura pe care o susţine în Tragedie Dentară, este una deosebită, iar dumnealui reuşeşte admirabil să întruchipeze un personaj foarte dificil, care, prin tăcere şi expresivitatea chipului, ne dezvăluie un suflet care sângerează de durere.
Alături de cei doi experimentaţi actori, vin să dea şi mai mult farmec spectacolului doi artişti tineri, frumoşi, talentaţi, care susţin o serie de roluri în piesă, fiecare. Tudor Istodor şi Anka Levana sunt savuroşi în diversele partituri scenice pe care le interpretează în Tragedie Dentară.
”Tragedie Dentară” este un spectacol puternic în care regizorul Felix Alexa, din a cărui creaţie artistică am mai văzut Revizorul, Însemnările unui nebun, Sinucigaşul, propune balans discret al spectacolului între momentele de umor negru şi cele de tragism profund, între clipele de resemnare şi cele de încredere, între tristeţe şi bucurie ca stări care se întrepătrund. Cursul poveştii este întrerupt, firesc parcă, de momente de monolog, adresare către public sau părţi muzicale, toate interpretate cu talent şi implicare de Tudor Istodor şi Anka Levana. Mi-au plăcut foarte mult ilustraţia muzicală, semnată Ada Milea şi decorul lui Vladimir Turturică, foarte sugestive pentru poveste şi pentru mesajele ei, alături de conceptul video creat de Neil Coltofeanu.
Numai pentru Maia Morgenstern pe scenă şi nu trebuie ocolit, însă vă recomand spectacolul Tragedie Dentară şi pentru un rol foarte bun, puternic, original, marcat de Andrei Finţi, pentru prestaţiile talentaţilor Tudor Istodor şi Anka Levana şi pentru poveste, este tulburătoare.
Sursă: Blog Ileana Andrei
