{"id":7446,"date":"2017-12-03T00:30:25","date_gmt":"2017-12-02T22:30:25","guid":{"rendered":"http:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/?p=7446\/"},"modified":"2025-02-11T14:53:59","modified_gmt":"2025-02-11T12:53:59","slug":"ticun-olam","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/2017\/12\/03\/ticun-olam\/","title":{"rendered":"TICUN OLAM"},"content":{"rendered":"<p>[vc_row][vc_column][vc_column_text]<\/p>\n<h2>Descriere program<\/h2>\n<p>[\/vc_column_text][vc_column_text]<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><a href=\"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/12\/Afis-Ticun-Olam-Concurs.png\"><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" class=\"wp-image-7447 alignright\" src=\"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/wp-content\/uploads\/2017\/12\/Afis-Ticun-Olam-Concurs.png\" alt=\"\" width=\"526\" height=\"759\"><\/a>Teatrul Evreiesc de Stat<\/strong> lanseaz\u0103, \u00een cadrul programului <strong>Ticun Olam<\/strong>, prima edi\u021bie a <strong>Concursului Na\u021bional de Dramaturgie Contemporan\u0103 Evreiasc\u0103<\/strong>. Concursul, care se va desf\u0103\u0219ura anual, \u00ee\u0219i propune descoperirea, dezvoltarea \u0219i punerea \u00een scen\u0103 a unor piese de teatru care pornesc de la biografiile diverselor personalit\u0103\u021bi evreie\u0219ti din istoria, societatea \u0219i cultura rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Concursul \u00ee\u0219i propune pe de-o parte promovarea istoriei \u0219i culturii evreie\u0219ti \u0219i contribu\u021biei comunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti la istoria, societatea \u0219i cultura local\u0103; iar pe de alt\u0103 parte dezvoltarea dramaturgiei contemporane locale cu subiecte evreie\u0219ti. Concursul este deschis tuturor persoanelor cu cet\u0103\u021benie rom\u00e2n\u0103 sau cu domiciliu \u00een Rom\u00e2nia. Textele trimise trebuie s\u0103 fie piese de teatru originale, complete \u0219i scrise \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Textele trebuie s\u0103 porneasc\u0103 de la povestea de via\u021b\u0103 (biografia) unor persoane din istoria comunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti rom\u00e2ne\u0219ti. Persoanele respective pot fi din domenii c\u00e2t se poate de diferite (politic\u0103, \u0219tiin\u021be, cultur\u0103 etc.). Pot fi abordate at\u00e2t persoane cu notorietate, c\u00e2t \u0219i persoane foarte pu\u021bin cunoscute, at\u00e2t figuri cu imagine pozitiv\u0103 \u00een sfera public\u0103, c\u00e2t \u0219i personalit\u0103\u021bi controversate.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Textele pot fi at\u00e2t documentare, c\u00e2t \u0219i bazate pe experien\u021be subiective (dramatiz\u0103ri ale unor jurnale de exemplu) sau fic\u021bionale. Textele pot fi semnate at\u00e2t individual, c\u00e2t \u0219i colectiv. O persoan\u0103 poate \u00eenscrie \u00een concurs o singur\u0103 pies\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Vor fi desemnate trei piese c\u00e2\u0219tig\u0103toare, care vor fi prezentate \u00een spectacole-lectur\u0103 la Teatrul Evreiesc de Stat. Premiul cel mare al concursului va fi montarea unuia dintre cele trei texte la T.E.S., \u00eenso\u021bit de un onorariu pentru dramaturgie. Toate cele trei texte c\u00e2\u0219tig\u0103toare vor fi dezvoltate \u00eempreun\u0103 cu echipa proiectului Ticun Olam \u0219i cu actori de la T.E.S. Textul montat va fi dezvoltat \u00een lucru, inclusiv \u00een timpul repeti\u021biilor, fiind asigurat\u0103 \u0219i \u00eencurajat\u0103 participarea autoarei\/autorului textului c\u00e2\u0219tig\u0103tor la \u00eentregul proces de construc\u021bie a spectacolului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Din juriul pentru desemnarea textelor c\u00e2\u0219tig\u0103toare vor face parte: <strong>Maia Morgenstern<\/strong> (actri\u021b\u0103 \u0219i manager al Teatrului Evreiesc de Stat), <strong>David Schwartz<\/strong> (regizor), <strong>Andreea V\u0103lean<\/strong> (dramaturg \u0219i regizor).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Juriul va acorda o aten\u021bie deosebit\u0103 textelor care:<br \/>\n\u2022 Pornesc de la biografii care nu au mai fost dramatizate. \u00centr-un document separat, este disponibil\u0103 o list\u0103 orientativ\u0103, dar nu exclusiv\u0103, de biografii posibile. Este descurajat\u0103 abordarea pove\u0219tilor de via\u021b\u0103 care au fost deja transformate \u00een piese de teatru sau scenarii de film (Mihail Sebastian, Max Blecher, Haia Lif\u0219i\u021b etc.)<br \/>\n\u2022 Se bazeaz\u0103 pe cercetare\/documentare riguroas\u0103 \u0219i cu aten\u021bie la aspectele socio-politice relevante. Este \u00eencurajat\u0103 o abordare care trece dincolo de aspectele biografice individuale \u0219i analizeaz\u0103 contextul mai larg (istoric, social, politic, economic etc.).<br \/>\n\u2022 Au un concept dramaturgic clar \u0219i coerent \u0219i poten\u021bial teatral.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Piesele vor fi trimise pe adresa de email <strong>office@teatrul-evreiesc.ro<\/strong> \u00een format .pdf nemodificabil sau, alternativ, \u00een format tip\u0103rit, prin po\u0219t\u0103, la adresa: <strong>Str. Iuliu Barasch, nr. 15, sector 3, Bucure\u0219ti<\/strong>. Emailul sau plicul trebuie s\u0103 con\u021bin\u0103<strong> titlul piesei,<\/strong> <strong>numele autorului \/ autoarei<\/strong> \u0219i <strong>datele de contact <\/strong>ale acestuia \/ acesteia. Textele trebuie s\u0103 fie scrise cu diacritice.<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">Data limit\u0103 pentru trimiterea textelor este <strong>2 aprilie 2018<\/strong>.<\/p>\n<p>[\/vc_column_text][vc_separator][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]<\/p>\n<h2>List\u0103 orientativ\u0103 cu biografii posibile pentru Concursul de Dramaturgie Contemporan\u0103 Evreiasc\u0103<\/h2>\n<p>[\/vc_column_text][vc_column_text]<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Lista de fa\u021b\u0103 ofer\u0103 sugestii de puncte de pornire pentru piesele de teatru \u00eenscrise \u00een concurs. Scopul listei este mai degrab\u0103 s\u0103 ofere o imagine asupra multitudinii de teme, subiecte \u0219i abord\u0103ri diferite posibile \u00een cadrul concursului. Biografiile prezentate sunt \u00een mod deliberat diverse.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>MAX AUSCHNITT (1888-1959)<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Industria\u0219, n\u0103scut la Gala\u021bi, \u00eentr-o familie de industria\u0219i, a fost unul dintre cei mai boga\u021bi oameni din Rom\u00e2nia \u00een perioada interbelic\u0103. Proprietar al uzinelor Re\u0219i\u021ba \u0219i al societ\u0103\u021bii Titan-N\u0103drag-C\u0103lan, avea \u00een subordine aproape 20 de mii de angaja\u021bi \u00een 1938. A fost partener de poker \u0219i de afaceri al regelui Carol al II-lea, c\u0103ruia i-a f\u0103cut numeroase \u201ecadouri\u201d, de la ac\u021biuni la fabricile de armament, la automobile, tablouri, cai de curse \u0219i chiar gen\u021bi pline cu bani. Va ie\u0219i din gra\u021biile regelui \u00een urma unui complot al partenerului \u0219i rivalului s\u0103u, industria\u0219ul Nicolae Malaxa, cel\u0103lalt partener de poker \u0219i afaceri al lui Carol. \u00cen 1939 este arestat \u0219i condamnat la \u0219ase ani de \u00eenchisoare. Toate propriet\u0103\u021bile sale sunt rom\u00e2nizate. \u00cen 1942 este eliberat din \u00eenchisoare \u0219i obligat s\u0103 presteze \u201emunc\u0103 \u00een serviciul societ\u0103\u021bii\u201d pe care o efectueaz\u0103 \u00een fostele sale \u00eentreprinderi. \u00cen toamna anului 1944, dup\u0103 c\u0103derea regimului fascist, este rejudecat \u0219i achitat, dar \u00ee\u0219i preg\u0103te\u0219te emigrarea \u00een Statele Unite, propriet\u0103\u021bile sale fiind din nou confiscate \u00een urma na\u021bionaliz\u0103rii din 1948. Dup\u0103 1989, familia sa a primit de la statul rom\u00e2n desp\u0103gubiri \u00een valoare de peste 37 de milioane de dolari.&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Surse:<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: justify;\">Constantin Argetoianu, \u00censemn\u0103ri zilnice. Edi\u0163ie Stelian Neagoe, Bucure\u015fti, Editura Machiavelli, 2003<\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\">Carol al II-lea, regele Rom\u00e2niei, \u00censemn\u0103ri zilnice. Edi\u0163ie Viorica Moisuc \u015fi Nicolae Rau\u015f, Bucure\u015fti, Editura Scripta, 2001<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>OLGA BANCIC (1912-1944)<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">A fost muncitoare, militant\u0103 comunist\u0103, activist\u0103 anti-fascist\u0103 \u0219i lupt\u0103toare \u00een rezisten\u021ba francez\u0103 \u00een cel de-al doilea r\u0103zboi mondial. N\u0103scut\u0103 \u00eentr-o familie de condi\u021bie modest\u0103, a fost arestat\u0103 pentru prima oar\u0103 la v\u00e2rsta de 12 ani, pentru participarea la o grev\u0103 \u00een fabrica de saltele la care lucra. A a fost b\u0103tut\u0103 \u0219i torturat\u0103 \u00een \u00eenchisoare, \u00een ciuda v\u00e2rstei sale fragede. \u00cen anii 1930 a fost arestat\u0103 de c\u00e2teva zeci de ori. A emigrat \u00een Fran\u021ba \u00een 1938, unde a ajutat la transportul de arme pentru brig\u0103zile republicane care luptau \u00een R\u0103zboiul Civil Spaniol \u00eempotriva armatelor fasciste. \u00cen 1940, dup\u0103 ocuparea Fran\u021bei de c\u0103tre armata german\u0103, a intrat \u00eentr-un grup de rezisten\u021b\u0103, \u00een cadrul c\u0103ruia a asamblat bombe \u0219i a transportat explozive folosite pentru sabotarea trenurilor germane care transportau trupe \u0219i provizii. \u00cen 1943 este arestat\u0103, transferat\u0103 \u00een Germania, la Stuttgart \u0219i condamnat\u0103 la moarte. \u00cen ciuda torturilor la care este supus\u0103, nu \u00ee\u0219i denun\u021b\u0103 colaboratorii din mi\u0219carea de rezisten\u021b\u0103. Este decapitat\u0103 de ziua ei de na\u0219tere, pe 10 mai 1944.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Surse:<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: justify;\"><a href=\"https:\/\/www.ushmm.org\/wlc\/en\/idcard.php?ModuleId=10006244\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Enciclopedia Holocaustului \/ Olga Bancic<\/a><\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\"><a href=\"https:\/\/www.militiaspirituala.ro\/detalii.html?tx_ttnews%5Btt_news%5D=405&amp;cHash=8e46d6e91b8ff3f6f557cf98ed078dae\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Mihai Burcea. \u201eGhilotinat\u0103 de ziua sa: Olga Bancic \u0219i ultimele g\u00e2nduri ale unei lupt\u0103toare\u201d<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>MARIA BANU\u0218 (1914-1999)<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Poet\u0103 \u0219i scriitoare, a scris \u00een anii 1930 unele dintre primele poezii erotice din perspectiv\u0103 feminin\u0103 din literatura rom\u00e2n\u0103. La sf\u00e2r\u0219itul anilor `30, s-a \u00eenscris \u00een mi\u0219carea comunist\u0103 ilegal\u0103 \u0219i a \u00eenceput s\u0103 scrie poezie cu dimensiune social-politic\u0103. \u00cen perioada socialist\u0103, a scris despre experien\u021ba luptei antifasciste,&nbsp; poezie \u0219i teatru proletcultist, apoi a fost din ce \u00een ce mai dezam\u0103git\u0103 de turnura politic\u0103 a regimului socialist. A emigrat \u00een Fran\u021ba. A scris \u0219i publicat un jurnal voluminos, care cuprinde amintiri \u0219i note \u00eencep\u00e2nd din 1927, p\u00e2n\u0103 \u00een ultimul an de via\u021b\u0103. Jurnalul descrie copil\u0103ria, via\u021ba de familie, experien\u021ba de femeie evreic\u0103, de femeie scriitoare, portrete ale unora dintre personalit\u0103\u021bile literare importante, de la Nina Cassian la Zaharia Stancu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Surse:<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: justify;\">Maria Banu\u0219, <em>\u00censemn\u0103rile mele<\/em>. Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 2014.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>PAVEL C\u00c2MPEANU (1920-2003)<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Sociolog \u0219i activist antifascist, a fost \u00eenchis \u00eentre ani 1941-1944 pentru activitate comunist\u0103. Dup\u0103 instaurarea regimului socialist, a lucrat \u00een Comitetul Central, \u00een diploma\u021bie, fiind responsabil de leg\u0103tura cu imigra\u021bia greac\u0103. \u00cencep\u00e2nd din anii 1960, a lucrat la Radio Televiziune, unde a condus Institutul de Studii \u0219i Sondaje. S-a dep\u0103rtat din ce \u00een ce mai tare de practica partidului comunist, iar \u00een anii 1980 a scris \u0219i redactat pe ascuns trei volume de critic\u0103 din perspectiv\u0103 marxist\u0103 a societ\u0103\u021bii socialiste. De\u0219i a fost urm\u0103rit \u00een permanen\u021b\u0103 de securitate, inclusiv prieteni relativ apropia\u021bi afl\u00e2ndu-se printre delatori, a reu\u0219it s\u0103 ascund\u0103 textele dactilografiate \u0219i s\u0103 le trimit\u0103 clandestin \u00een afara Rom\u00e2niei. Volumele sale au fost publicate \u00een Statele Unite sub pseudonimul Felipe Casals. Dup\u0103 1989 a abandonat perspectiva critic\u0103 marxist\u0103, s-a \u00eenscris \u00een Grupul pentru Dialog Social \u0219i s-a dedicat exclusiv sondajelor, inclusiv electorale.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Surse:<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: justify;\">Pavel C\u00e2mpeanu, <em>Sincretic Society<\/em>. M.E. Sharpe, 1980<\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\">Pavel C\u00e2mpeanu, <em>Ceau\u0219escu, anii num\u0103r\u0103torii inverse<\/em>. Polirom, 2002<\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/revista22online.ro\/6205\/.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Gheorghe C\u00e2mpeanu, \u201eDosarul de securitate al lui Pavel C\u00e2mpeanu\u201d<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>CONSTANTIN DOBROGEANU-GHEREA (1855-1920)<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Personalitate extraordinar de complex\u0103 \u2013 activist politic, sociolog \u0219i teoretician, critic literar \u0219i teoretician al culturii, muncitor \u0219i patron de restaurant, Gherea s-a n\u0103scut \u00een Rusia, \u00eentr-o familie evreiasc\u0103. S-a refugiat \u00een Rom\u00e2nia sub amenin\u021barea persecu\u021biilor de c\u0103tre poli\u021bia secret\u0103 \u021barist\u0103 pentru activitate socialist\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia a fost parte din mi\u0219carea socialist\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenfiin\u021barea acesteia la sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX \u0219i a fost una dintre figurile cele mai importante \u0219i respectate ale mi\u0219c\u0103rii. A fost r\u0103pit din Gala\u021bi de c\u0103tre poli\u021bia secret\u0103 \u021barist\u0103 (Ohrana) \u0219i deportat \u00een Siberia. A evadat din Siberia \u0219i s-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia prin Finlanda \u0219i Germania. A \u00eenfiin\u021bat o c\u00e2rcium\u0103 \u00een gara din Ploie\u0219ti, frecventat\u0103 de elita perioadei, c\u00e2rcium\u0103 din care finan\u021ba inclusiv activitatea politic\u0103 de st\u00e2nga. De\u0219i s-a confruntat cu numeroase ostilit\u0103\u021bi antisemite \u0219i inclusiv cu pericolul retragerii cet\u0103\u021beniei, a \u00eenv\u0103\u021bat la perfec\u021bie limba rom\u00e2n\u0103. A elaborat una dintre cele mai importante lucr\u0103ri de analiz\u0103 social\u0103 \u0219i politic\u0103 rom\u00e2ne\u0219ti \u2013 <em>Neoiob\u0103gia<\/em> \u2013 \u0219i s-a contrat cu Titu Maiorescu pe terenul criticii literare, sus\u021bin\u00e2nd cauza \u201eartei cu tendin\u021b\u0103\u201d \u00eempotriva \u201eartei pentru art\u0103\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Surse:<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: justify;\">Constantin Dobrogeanu-Gherea, <em>Opere Complete<\/em>. Editura Politic\u0103, Bucure\u0219ti, Vol. 1-2-3-4-5-6-7-8; (1976-1983)<\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\">Zigu Ornea, <em>Via\u021ba lui Constantin Dobrogeanu-Gherea<\/em>. Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1982<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>CORNEL ELIAS (1924-1942)<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cornel Elias a fost un elev parte din mi\u0219carea anti-fascist\u0103. A fost elev la liceul particular evreiesc \u201eCultura\u201d din Bucure\u0219ti, \u00eenfiin\u021bat special pentru elevii \u0219i profesorii evrei da\u021bi afar\u0103 din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul de stat \u00een urma legilor rasiale. A fost membru al Uniunii Tineretului Comunist. A organizat \u00eempreun\u0103 cu mai mul\u021bi colegi, to\u021bi minori, activit\u0103\u021bi subversive aparent benigne precum punerea \u00een circula\u021bie a unor bancnote inscrip\u021bionate cu lozinci anti-fasciste (\u201eJos fascismul!\u201d, \u201eJos regimul Antonescu!\u201d). A fost prins de Siguran\u021ba Statului \u00een 1942 \u0219i condamnat la moarte.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Surse:<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: justify;\">Arhivele Siguran\u021bei, Fondul 96 (Arhivele Na\u021bionale)<\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\"><em>Eroi uteci\u015fti<\/em>, f.l., f.a., bro\u015fur\u0103 din colec\u0163iile Bibliotecii Centrale Universitare<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>FUNDOIANU (1888-1944)<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Poet simbolist, critic literar \u0219i teoretician, debuteaz\u0103 \u00eenc\u0103 de la 14 ani se afirm\u0103 ca o voce dizident\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103. Se declar\u0103 anti-marxist \u0219i anti-suprarealist, dar \u0219i antifascist convins. \u00cen 1923 emigreaz\u0103 \u00een Fran\u021ba, unde \u00eens\u0103 se simte mai degrab\u0103 exilat \u0219i dezvolt\u0103 o critic\u0103 a g\u00e2ndirii moderne ra\u021bionaliste occidentale, v\u0103zut\u0103 ca generatoare de colonialism, rasism \u0219i antisemitism, c\u0103reia \u00eei repro\u0219eaz\u0103 suprimarea dimensiunii mistice, magice. \u00cen perioada ocupa\u021biei naziste, se \u00eenscrie \u00een mi\u0219carea de rezisten\u021b\u0103 francez\u0103. Este deconspirat \u0219i arestat \u00een 1944, \u00eempreun\u0103 cu sora sa. Prin diver\u0219i prieteni cre\u0219tini, se ob\u021bine eliberarea lui Fundoianu, \u00eens\u0103 nu \u0219i a surorii sale. Este deportat \u00eempreun\u0103 cu ea la Auschwitz-Birkenau, unde moare gazat \u00een octombrie 1944.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Surse:<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: justify;\"><a href=\"https:\/\/fondane.net\/\">https:\/\/fondane.net\/<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>SYLVIA HOI\u0218IE (n. 1927)<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Medic, n\u0103scut\u0103 \u00een C\u00e2mpulung Moldovenesc, a tr\u0103it experien\u021ba legilor rasiale \u0219i persecu\u021biilor. A fost deportat\u0103 \u00een 1941 \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga familie \u00een Transnistria, la Moghilev \u0219i Djur\u00een. Bunicii \u00een v\u00e2rst\u0103 au murit la doar trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 deportare din cauza foametei \u0219i frigului. S-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1944, a urmat facultatea de medicin\u0103 \u0219i s-a angajat la Institutul Cantacuzino din Ia\u0219i. Acolo s-a specializat \u00een cercetare de laborator. \u00cen anii 1960 a f\u0103cut parte din echipa care a descoperit, testat \u0219i lansat pe pia\u021b\u0103 vaccinul rom\u00e2nesc POLIDIN.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Surse:<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/adevarul.ro\/locale\/constanta\/sylvia-hoisie-mama-polidinului-celebrul-vaccin-100-romanesc-l-am-testat-noi-ne-am-injectat-sase-zile-rand-2-milimetri-1_58c25c965ab6550cb830a6f9\/index.html\">http:\/\/adevarul.ro\/locale\/constanta\/sylvia-hoisie-mama-polidinului-celebrul-vaccin-100-romanesc-l-am-testat-noi-ne-am-injectat-sase-zile-rand-2-milimetri-1_58c25c965ab6550cb830a6f9\/index.html<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>ANA NOVAC (1929-2010)<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Scriitoare \u0219i dramaturg, supravie\u021buitoare a Holocaustului. N\u0103scut\u0103 \u00eentr-o familie de evrei maghiari, la v\u00e2rsta de 14 ani este deportat\u0103 din Dej, de autorit\u0103\u021bile fasciste maghiare la Auschwitz \u0219i Plaszow. P\u0103rin\u021bii \u0219i fratele ei au murit \u00een lag\u0103r. Dup\u0103 eliberare, se \u00eentoarce \u00een Rom\u00e2nia, \u00ee\u0219i recap\u0103t\u0103 cet\u0103\u021benia rom\u00e2n\u0103 \u0219i devine un dramaturg prolific, piesele sale fiind ini\u021bial traduse \u0219i apreciate \u00een blocul socialist (Ungaria, Uniunea Sovietic\u0103). \u00cen 1956 \u00eens\u0103, piesa <em>Ce fel de om e\u0219ti tu?<\/em> este considerat\u0103 devia\u021bionist\u0103, Ana Novac fiind exclus\u0103 din partid. Emigreaz\u0103 ini\u021bial \u00een Ungaria \u0219i apoi \u00een 1968 \u00een Fran\u021ba, unde continu\u0103 s\u0103 scrie. Cea mai important\u0103 oper\u0103 a sa este \u00eens\u0103 jurnalul \u021binut \u00eenc\u0103 de la v\u00e2rsta de 11 ani, care cuprinde inclusiv relat\u0103ri din lag\u0103rul de la Auschwitz, fiind singurul jurnal de lag\u0103r p\u0103strat. \u00cen jurnal, descrie \u00een am\u0103nunt deportarea, via\u021ba \u00een lag\u0103r, absurditatea r\u0103zboiului \u0219i dezumanizarea. Jurnalul a fost publicat pentru prima dat\u0103 \u00een 1968, \u00een limba francez\u0103 cu titlul <em>Les beaux jours de ma jeunesse.<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Surse:<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: justify;\"><em>Cele mai frumoase zile ale tinere\u021bii mele<\/em>, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>NICOLAE STROE (1906-1990)<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Actor, regizor \u0219i comedian rom\u00e2n. A format \u00een perioada interbelic\u0103 celebrul cuplu Stroe \u0219i Vasilache, \u00eempreun\u0103 cu comedianul Vasile Vasilache. Au f\u0103cut \u00eempreun\u0103 emisiuni de radio, teatru de revist\u0103 \u0219i chiar un film despre doi \u0219omeri \u2013 primul muzical rom\u00e2nesc, <em>Bing Bang<\/em>, 1935. A compus versurile \u0219i muzica unor \u0219lag\u0103re celebre precum <em>Du-m\u0103 acas\u0103 m\u0103i tramvai<\/em>. \u00cen perioada fascist\u0103, din cauza legilor rasiale, nu a mai avut voie s\u0103 joace \u00een institu\u021bii \u201erom\u00e2ne\u0219ti\u201d, fie ele de stat sau private, ci doar la Teatrul Bara\u0219eum, \u00eenfiin\u021bat special \u0219i exclusiv pentru arti\u0219tii evrei. Vasilache, care nu era evreu, nu avea voie s\u0103 joace la Bara\u0219eum, astfel c\u0103 celebrul cuplu comic a trebuit s\u0103 se despart\u0103. Sfid\u00e2nd autorit\u0103\u021bile, Vasilache a ap\u0103rut \u00een public la spectacolele de la Bara\u0219eum \u0219i i-a dat chiar din sal\u0103 replica lui Stroe, care se afla pe scen\u0103. Din p\u0103cate, desp\u0103r\u021birea celor doi avea s\u0103 fie definitiv\u0103, deoarece Vasile Vasilache a decedat \u00een 1944 \u00eentr-un bombardament.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Surse:<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li style=\"text-align: justify;\">Nicolae Stroe,&nbsp; <em>77 de ani \u00een 200 de pagini<\/em><\/li>\n<li style=\"text-align: justify;\">Nicolae Stroe, <em>Alo, v\u0103 poveste\u0219te Stroe<\/em><\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>MEDI WECHSLER DINU (1908-2016)<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pictori\u021b\u0103 \u0219i profesoar\u0103 de desen, de o longevitate ie\u0219it\u0103 din comun, a tr\u0103it experien\u021bele a dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale \u0219i a peste cinci forme diferite de organizare politic\u0103. A fost eleva lui Steriade la \u0219coala de Belle Arte \u0219i apropiata lui Max H. Maxy. A fost c\u0103s\u0103torit\u0103 cu poetul \u0218tefan Roll, fiul lui Enache L\u0103ptarul, patronul celebrei L\u0103pt\u0103rii a lui Enache, unde se adunau arti\u0219tii de avangard\u0103. A fost apropiat\u0103 de \u00eentreg grupul suprarealist, prieten\u0103 cu Victor Brauner, Jules Perahim \u0219i Sa\u0219a Pan\u0103. Cu toate acestea, a r\u0103mas mai degrab\u0103 un spirit clasic, a pictat peisaje \u0219i portrete \u00een manier\u0103 academist\u0103 \u0219i nu s-a l\u0103sat influen\u021bat\u0103 de colegii s\u0103i de genera\u021bie. \u00cen timpul r\u0103zboiului, a intrat \u00een mi\u0219carea comunist\u0103 ilegal\u0103, a fost o antifascist\u0103 convins\u0103, dar dup\u0103 1945 a refuzat s\u0103 intre \u00een partid \u0219i a ie\u0219it practic din via\u021ba public\u0103, tr\u0103ind exclusiv din manufactur\u0103 de bijuterii. A fost redescoperit\u0103 la peste 100 de ani, c\u00e2nd i s-au organizat o serie de expozi\u021bii \u0219i i-au fost editate albume cu lucr\u0103rile cele mai importante.<\/p>\n<p>[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row][vc_row][vc_column][\/vc_column][\/vc_row]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[vc_row][vc_column][vc_column_text] Descriere program [\/vc_column_text][vc_column_text] Teatrul Evreiesc de Stat lanseaz\u0103, \u00een cadrul programului Ticun Olam, prima edi\u021bie a Concursului Na\u021bional de Dramaturgie Contemporan\u0103 Evreiasc\u0103. Concursul, care se va desf\u0103\u0219ura anual, \u00ee\u0219i propune descoperirea, dezvoltarea \u0219i punerea \u00een scen\u0103 a unor piese de teatru care pornesc de la biografiile diverselor personalit\u0103\u021bi evreie\u0219ti din istoria, societatea \u0219i cultura [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"class_list":["post-7446","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-stiri"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7446","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7446"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7446\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11651,"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7446\/revisions\/11651"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7446"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7446"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7446"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}