{"id":7298,"date":"2017-10-20T10:30:49","date_gmt":"2017-10-20T07:30:49","guid":{"rendered":"http:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/?p=7298\/"},"modified":"2025-02-11T14:53:59","modified_gmt":"2025-02-11T12:53:59","slug":"cronica-de-festival-tes-fest-ziua-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/2017\/10\/20\/cronica-de-festival-tes-fest-ziua-6\/","title":{"rendered":"Cronic\u0103 de festival \u2013 TES FEST \u2013 Ziua 6"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Ziua a cincea a adus la TES FEST 2017 un simpozion \u0219i dou\u0103 concerte klezmer, unul \u00een Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii, sus\u021binut de TES ORCHESTRA & BUCHAREST KLEZMER BAND, \u0219i cel\u0103lalt \u00een incinta TES, sus\u021binut de trupa KLEZMATICS.<\/p>\n

Simpozionul cu titlul „Dramaturgi contemporani de limb\u0103 idi\u0219” a reunit pentru c\u00e2teva ore \u00een foaierul Teatrului Evreiesc de Stat Bucure\u0219ti o serie de dramaturgi \u0219i oameni de teatru de limb\u0103 idi\u0219, care au discutat despre importan\u021ba, p\u0103strarea \u0219i propagarea culturii idi\u0219 \u00een lume. Invita\u021bii au prezentat \u0219i c\u00e2teva fragmente din spectacole de teatru sau de poezie \u0219i \u00eenregist\u0103ri video realizate \u00een idi\u0219 la diverse evenimente culturale dedicate culturii evreie\u0219ti.<\/p>\n

Boris Sandler, jurnalist, dramaturg \u0219i muzician, fost redactor-\u0219ef al revistei de limb\u0103 idi\u0219 Forwerts, a prezentat un material video con\u021bin\u00e2nd un episod din The Shane Baker Show, \u00een care gazda intra \u00een pielea unui so\u021b care povestea \u00een cheie umoristic\u0103 despre toate necazurile pe care le avea cu so\u021bia, pentru c\u0103 „dac\u0103 p\u0103m\u00e2ntul n-ar fi fost rotund, am fi \u00eent\u00e2lnit femei ideale la fiecare col\u021b.” De altfel, Shane Baker va fi \u0219i el prezent la Festival \u00een muzicalul de s\u00e2mb\u0103t\u0103, 21 octombrie, „O noapte \u00een cazinou”. Despre munca sa personal\u0103 \u00een slujba idi\u0219ului \u0219i despre situa\u021bia prezent\u0103 a acestei limbi, Boris Sandler ne-a declarat: „Sunt cel mai vechi redactor de la Forwerts, gazeta de idi\u0219, am fost redactor timp de 18 ani. Dar treaba asta am f\u0103cut-o de nevoie pentru c\u0103 eu, ca profesie de baz\u0103, sunt un scriitor care a lansat 15 c\u0103r\u021bi \u00een idi\u0219 \u0219i traduceri \u00een alte limbi \u0219i a mai scris \u0219i c\u00e2teva piese care vor fi jucate aici la Festival. Ce cred eu c\u0103 e important este urm\u0103torul lucru: cu c\u00e2t vorbe\u0219ti mai mult despre cultura idi\u0219 cu oamenii, descoperi c\u00e2te ceva nou. \u00cen primul r\u00e2nd, ca s\u0103 ajungi cu idi\u0219ul la un nivel \u00eenalt, trebuie ca lumea s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce este idi\u0219ul. \u0218i acum se pune \u00eentrebarea: pentru ce e nevoie de idi\u0219? E vorbit deja de o mie de ani \u0219i ca s\u0103 mearg\u0103 \u00eenainte nu e nevoie s\u0103 \u00eentrebi de ce. Exist\u0103 teatru, ansambluri muzicale, c\u0103r\u021bi, filme moderne care apar \u00een idi\u0219 \u0219i cu tehnicile uluitoare din ziua de azi totul poate fi tradus imediat \u00een rom\u00e2n\u0103, englez\u0103 \u0219i a\u0219a mai departe.”<\/p>\n

Cercet\u0103toarea \u0219i artista Ana Rosenfeld a prezentat \u00een cadrul simpozionului un colaj video, \u00een care cei prezen\u021bi au v\u0103zut-o \u00een calitate de actri\u021b\u0103 la diferite evenimente culturale evreie\u0219ti, unde fie a jucat \u00een piese de I.L. Peretz, Avrom Su\u021bkever, Leon Kobrin sau Joseph Lateiner, fie a recitat din Celia Dropkin \u0219i al\u021bi poe\u021bi de limb\u0103 idi\u0219.<\/p>\n

Compozitorul \u0219i textierul Daniel Galay a venit la TES FEST 2017 cu c\u00e2teva fragmente din opera cameral\u0103 „Itsche Heystir”, care atinge tema actual\u0103 a \u00eenstr\u0103in\u0103rii sociale \u0219i a dificult\u0103\u021bii stabilirii unor rela\u021bii umane de succes. Fiecare dintre personaje \u00ee\u0219i dore\u0219te un copil, sper\u00e2nd c\u0103 acesta va fi calea lui spre existen\u021ba ve\u0219nic\u0103.<\/p>\n

Jacob Kobi Weitzner a prezentat \u00een cadrul simpozionului anima\u021bia „Der Glicklecher Mensch”, despre un \u00eemp\u0103rat care a plecat \u00een lume pentru a g\u0103si un om care s-o fac\u0103 fericit\u0103 pe fiica lui. Pe l\u00e2ng\u0103 teatru sau literatur\u0103, astfel de filmule\u021be de anima\u021bie ar putea fi o modalitate bun\u0103 de a atrage tinerii spre cunoa\u0219terea culturii idi\u0219.<\/p>\n

Arie Yass, care a lucrat mul\u021bi ani la Televiziunea public\u0103 din Israel, a povestit c\u0103, \u00een anii ’90, atunci c\u00e2nd exista doar canalul televiziunii de stat, alegea \u00een fiecare an pentru difuzare c\u00e2te \u0219ase piese de la teatrele israeliene, iar una dintre cele \u0219ase era de fiecare dat\u0103 \u00een idi\u0219. Prima pies\u0103 \u00een idi\u0219 a fost „Motke Ho\u021bul” a lui \u0218alom A\u0219, difuzat\u0103 \u00een seara de dinainte de Sucot (s\u0103rb\u0103toare evreiasc\u0103 numit\u0103 \u0219i a Corturilor sau a Tabernacolelor), din care am v\u0103zut un fragment \u00een cadrul simpozionului. De\u0219i actorii din acest spectacol au disp\u0103rut, munca lor va r\u0103m\u00e2ne apreciat\u0103 \u0219i va fi cunoscut\u0103 \u0219i de genera\u021biile prezentului \u0219i viitorului. Arie Yass consider\u0103 c\u0103, \u00een prezent, dac\u0103 exist\u0103 un public c\u00e2t de mic interesat de cultura idi\u0219, e un motiv suficient ca f\u0103uritorii de materiale culturale s\u0103 fie productivi.<\/p>\n

Dramaturgul, regizorul \u0219i actorul Avi Hoffman, care va sus\u021bine one man show-ul „\u0102sta sunt eu” \u00een seara de 20 octombrie la Teatrul Evreiesc de Stat, a spus c\u00e2teva cuvinte despre mama sa, fost\u0103 profesoar\u0103 de idi\u0219 la Columbia University, ziarist\u0103 \u0219i dramaturg. N\u0103scut\u0103 \u00een Polonia \u00eentr-o familie vorbitoare de idi\u0219, Miriam Hoffman a stat \u00een copil\u0103rie \u00eentr-un lag\u0103r de munc\u0103 din Siberia, iar ulterior a studiat pedagogia \u0219i a predat la Universitatea din Tel Aviv, la Columbia University \u0219i la \u0218coala de Var\u0103 de Cultur\u0103 Idi\u0219 de la Oxford. \u00cen 1992, a c\u00e2\u0219tigat echivalentul israelian al premiului Tony pentru traducerea din englez\u0103 \u00een idi\u0219 a piesei „The Sunshine Boys” a lui Neil Simon.<\/p>\n

Tot \u00een cadrul acestui eveniment a \u021binut o cuv\u00e2ntare \u0219i scriitorul Carol Feldman, care a f\u0103cut o dona\u021bie important\u0103 pentru teatru: albumul absolven\u021bilor Studioului de teatru idi\u0219, constituit la Teatrul Evreiesc de Stat \u00een 1957 cu scopul form\u0103rii tinerilor actori \u00een spiritul teatrului evreiesc, primit de la directorul Albert Kreingold. Studioul de preg\u0103tire actoriceasc\u0103 a func\u021bionat p\u00e2n\u0103 \u00een 1961, iar de-a lungul acestor patru ani, tinerii actori Toby B\u0103lan, Bebe Bercovici, Solo Chept\u0103naru, Betty Feldman, Carol Feldman, Lara Friedman Honig, Samy Godrik, Carol Marcovici, Suly Roizen \u0219i Ofelia \u0218tral au beneficiat de o excep\u021bional\u0103 preg\u0103tire artistic\u0103. Ini\u021biatorii \u0219i conduc\u0103torii acestui Studio, directorul TES, Franz Auerbach, secretarul literar, Israil Bercovici, regizorul Nello Bucevsky \u0219i directorul administrativ al Studioului, Albert Kreingold, al\u0103turi de profesori extrem de \u00eenzestra\u021bi, printre care prof. Virgil Br\u0103d\u0103\u021beanu (Istoria teatrului \u0219i a artelor), Prof. Dr. David Rubin (Limba idi\u0219), Al. Fin\u021bi (M\u0103iestrie artistic\u0103), dar \u0219i artista emerit\u0103 Beate Fredanov, regizorul David Esrig sau scenograful \u0218ulem Rubingher au fost evoca\u021bi in cadrul evenimentului.<\/p>\n

\u201eMi-am amintit cu drag despre existen\u021ba acestui studio, el a func\u021bionat timp de 4 ani, iar eu am absolvit \u00een anul 1961\u201d, m\u0103rturise\u0219te actorul cu mult\u0103 emo\u021bie, amintindu-\u0219i momentul \u00eent\u00e2lnirii cu cea care avea s\u0103 \u00eei devin\u0103 so\u021bie timp de 58 de ani. \u00cen Israel a continuat s\u0103 joace teatru al\u0103turi de ea. Dar, pentru c\u0103 la un moment dat \u201cmersul vie\u021bii se schimb\u0103\u201d, \u0219i-a \u00eendreptat privirea \u0219i spre literatur\u0103. \u201cLa un moment dat, am sim\u021bit certa necesitate de a-mi \u00eemplini un vis din adolescen\u021b\u0103, acela de a scrie\u201c. \u0218i nu s-a oprit p\u00e2n\u0103 la momentul actual. Despre teatrul de limb\u0103 idi\u0219, Carol Feldman afirm\u0103 c\u0103 s-a n\u0103scut dintr-o necesitate. \u201cGoldfaden a \u00een\u021beles c\u0103 trebuie s\u0103 vorbeasc\u0103 limba celor mul\u021bi\u201d, a afirmat actorul, care a apreciat activitatea celor dou\u0103 teatre idi\u0219 profesioniste \u2013 de la Bucure\u0219ti \u0219i Var\u0219ovia.<\/p>\n

Programul zilei de 20 octombrie va include conferin\u021ba „Re\u021beaua idi\u0219 – Trecut, prezent, viitor” la ora 11:00, urmat\u0103 de un nou concert al TES ORCHESTRA & BUCHAREST KLEZMER BAND la ora 17:00. Seara, cei prezen\u021bi se vor bucura de dou\u0103 spectacole de teatru: „Cei doi Kuni Lemel” al Teatrului Evreiesc Yiddishspiel din Israel, la ora 19:00, \u0219i „\u0102sta sunt eu”, de Avi Hoffman (SUA), la 21:30.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ziua a cincea a adus la TES FEST 2017 un simpozion \u0219i dou\u0103 concerte klezmer, unul \u00een Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii, sus\u021binut de TES ORCHESTRA & BUCHAREST KLEZMER BAND, \u0219i cel\u0103lalt \u00een incinta TES, sus\u021binut de trupa KLEZMATICS. Simpozionul cu titlul „Dramaturgi contemporani de limb\u0103 idi\u0219” a reunit pentru c\u00e2teva ore \u00een foaierul Teatrului Evreiesc de Stat […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[],"class_list":["post-7298","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-stiri"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7298","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7298"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7298\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11661,"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7298\/revisions\/11661"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7298"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7298"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7298"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}