\n
![\"\"](\"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/Afis-Mesia.jpg\")
<\/figure>\n<\/div>\n\nScenografia:<\/strong> Irina Chiril\u0103<\/p>\n\n Coregrafia:<\/strong> Daniel Dragomir<\/p>\n\n Preg\u0103tirea muzical\u0103<\/strong>: Antonela Barnat<\/p>\n\n Artist instrumentist: <\/strong>Feras Sarmini (politiki lyra)<\/p>\n\n Asisten\u021ba de regie<\/strong>: Andra Sultan<\/p>\n\n Asisten\u021ba de scenografie<\/strong>: Miruna R\u0103dulescu<\/p>\n Autor afi\u0219:<\/strong> Benedek Levente<\/p>\n\n Distribu<\/strong>\u021bia: <\/strong>Lorena Luchian, Alex Iezdimir, Viorica Predica, Neculai Predica, Andrei Miercure, Geni Brenda Vexler \u0219i Ana Bumbac \/ Cabiria Morgenstern<\/p>\n\n Martin Sherman<\/strong> este un dramaturg \u0219i scenarist american, cunoscut pentru cele 20 de piese de teatru care au fost montate \u00een peste 60 de \u021b\u0103ri. A devenit faimos \u00een 1979 odat\u0103 cu piesa Bent<\/em>, care exploreaz\u0103 persecu\u021bia homosexualilor \u00een timpul Holocaustului. S-a jucat pe Broadway, a fost nominalizat\u0103 la Premiul Tony pentru cea mai bun\u0103 pies\u0103 \u0219i a c\u00e2\u0219tigat Dramatists Guild\u2019s Hull-Warriner Award.<\/p>\n\n Piesa \u201dMesia\u201d, montat\u0103 \u00een premier\u0103 \u00een 1982 la Hampstead Theatre, Londra \u201dabordeaz\u0103 dilema evreiasc\u0103 cu umanitate \u0219i umor\u201d – Standard. \u00cen secolul al XVII-lea, \u00een satul polonez Yultishk, aflat la grani\u021ba cu Ucraina, comunitatea evreiasc\u0103 decimat\u0103 de atacurile cazacilor \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te speran\u021ba \u00een \u0218abatai Zevi, un misterios rabin din Asia Mic\u0103, considerat \u00een unanimitate Mesia. Prin povestea rabinului sefard din secolul al XVII-lea, Martin Sherman analizeaz\u0103 fanatismul religios \u0219i ortodoxia obsesiv\u0103 prin ochii inteligentei Rahela \u0219i se \u00eentreab\u0103 cum martirii istoriei \u00ee\u0219i pot g\u0103si m\u00e2ntuirea atunci c\u00e2nd se pare c\u0103 Dumnezeu a murit. Rahela se adreseaz\u0103 necontenit lui Dumnezeu. \u00cens\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce speran\u021ba evreilor se pr\u0103bu\u0219e\u0219te \u00eentr-un miraj crud, ea se leap\u0103d\u0103 cu am\u0103r\u0103ciune de Dumnezeu, doar pentru a realiza c\u0103, neg\u00e2ndu-i existen\u021ba, \u00eenc\u0103 \u00eei mai vorbe\u0219te. Rahela declar\u0103 c\u0103 adev\u0103ratul Mesia este \u201d\u00een\u0103untrul nostru\u201d \u0219i c\u0103 depinde de evrei s\u0103 se salveze.<\/p>\n\n \u201dLa invita\u021bia doamnei Maia Morgenstern de a reveni la Teatrul Evreiesc de Stat, am \u00eenaintat propunerea acestui text american, scris acum mai bine de 40 de ani. El \u00ee\u0219i trage seva dintr-o \u00eent\u00e2mplare mult mai veche, un moment istoric controversat. Pe la finalul anilor 1600, \u0218abatai Zevi, un rabi din imperiul otoman, s-a autodeclarat Mesia. Ac\u021biunea primului act e centrat\u0103 \u00een jurul protagonistei, Rahela, o t\u00e2n\u0103r\u0103 atipic de independent\u0103 pentru comunitatea din care face parte. Satul s\u0103u \u00eenc\u0103 poart\u0103 urmele traumei provocate de un raid al cazacilor, care a avut loc cu mai bine de un deceniu \u00eenainte. Rela\u021bia direct\u0103 a Rahelei cu divinitatea evolueaz\u0103 pe parcursul celor dou\u0103 acte, cu o extraordinar\u0103 subtilitate a detaliilor. Umanitatea \u0219i \u00een\u021belepciunea ei o conduc \u0219i o definesc \u00een toate momentele cheie ale ac\u021biunii.<\/em><\/p>\n\n Titlul ar putea fi <\/em>\u00een\u0219el\u0103tor, c\u0103ci povestea surprinde drumul transformator, interzis, al unei feministe ante rem. Mesia e salvarea care \u00eent\u00e2rzie s\u0103 apar\u0103 \u0219i care nu devine niciodat\u0103 palpabil\u0103. O vedem pe Rahela \u00eenconjurat\u0103 de b\u0103rba\u021bi caricaturali, care oscileaz\u0103 \u00eentre fanatism \u0219i necredin\u021b\u0103, \u00eentre habotnicie \u0219i nep\u0103sare. \u00centreb\u0103rile ei intime \u0219i directe o definesc ca pe o puternic\u0103 g\u00e2nditoare. Astfel, prin ac\u021biunile acestui personaj, ne putem imagina un trecut al corpului feminin, al tabu-urilor, dar \u0219i al rela\u021biei fluctuante cu credin\u021ba. Alte femei puternice (mama sa, Rebecca, Sarah – so\u021bia lui Mesia \u0219i Tanti Rose – m\u0103tu\u0219a pe\u021bitoare) graviteaz\u0103 \u00een jurul s\u0103u \u0219i ofer\u0103 un plus valoare straturilor feminine diverse ale pove\u0219tii. <\/em><\/p>\n\n Actul doi se petrece <\/em>\u00een port, \u00een Gallipoli, teritoriu str\u0103in personajelor noastre, care c\u0103l\u0103toriser\u0103 acolo pentru a-\u0219i cunoa\u0219te m\u00e2ntuirea. Transform\u0103rile Rahelei cap\u0103t\u0103 noi cote, iubirea pentru mai t\u00e2n\u0103rul Asher fiind adev\u0103rata sa eliberare. Tot acolo, surprinz\u0103toarea convertire a lui \u0218abatai Zevi la islam declan\u0219eaz\u0103 o deziluzie teribil\u0103 \u00een r\u00e2ndul evreilor care-l urmaser\u0103.<\/em><\/p>\n\n Pentru mine, ca regizor <\/em>\u00een 2024, acest proiect \u00eenseamn\u0103 o descindere \u00een zona explor\u0103rii mai nuan\u021bate a temei credin\u021bei, analizat\u0103 adesea doar printr-o pozi\u021bionare superioar\u0103. F\u0103r\u0103 a ignora instrumentele critice, ironia sau explorarea deziluziei, MESIA este un proiect unde fluidele logicii \u0219i delirului se contopesc.\u201d (Andrei M\u0103jeri)<\/em><\/p>\n