{"id":12417,"date":"2025-03-18T03:00:02","date_gmt":"2025-03-18T01:00:02","guid":{"rendered":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/?page_id=11274"},"modified":"2025-11-11T12:33:06","modified_gmt":"2025-11-11T10:33:06","slug":"isaac-bashevis-singer-1904-1991","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/proiecte\/clubul-scriitorilor-de-limba-idis\/isaac-bashevis-singer-1904-1991\/","title":{"rendered":"Isaac Bashevis Singer (1904-1991)"},"content":{"rendered":"
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\n

de Joseph Sherman<\/em><\/p>\n\n

Traducere din limba englez\u0103 de Alexandru Panait<\/em><\/p>\n\n

Isaac Bashevis Singer a fost un scriitor evreu polonez \u0219i american \u00een limba idi\u0219, laureat al Premiului Nobel pentru literatur\u0103,<\/em> printre cei mai citi\u021bi autori ai secolului al XX-lea. Fiind descendent al unei familii de rabini de pe ambele linii, s-a n\u0103scut \u00een satul Leoncin, aproape de Var\u0219ovia, \u00eentr-un mediu profund religios.<\/p>\n\n

Izbucnirea Primului R\u0103zboi Mondial a f\u0103cut ca mama sa, Basheva, (de la al c\u0103rei prenume a derivat mai t\u00e2rziu pseudonimul\u00a0Bashevis<\/em>) s\u0103 ia decizia de a-\u0219i muta copiii \u00eenapoi \u00een satul Bi\u0142goraj. Aici, \u00een calitate de rabin, tat\u0103l lui p\u0103storea comunitatea cu disciplin\u0103 de fier.<\/p>\n\n

\u00cen acel loc ferit de influen\u021bele modernit\u0103\u021bii, Bashevis a fost educat \u00een \u0219coli religioase tradi\u021bionale, dob\u00e2ndind o \u00een\u021belegere profund\u0103 a practicilor religioase, a obiceiurilor populare \u0219i a bogatei expresivit\u0103\u021bi idi\u0219, care aveau s\u0103-i modeleze opera. La 17 ani, a studiat timp de un an la Seminarul rabinic Ta\u1e25kemoni<\/em> din Var\u0219ovia, iar apoi a oferit lec\u021bii private de ebraic\u0103 modern\u0103.<\/p>\n\n

Puternic influen\u021bat de fratele s\u0103u mai mare, scriitorul Israel Joshua Singer (1893-1944), Bashevis a citit numeroase c\u0103r\u021bi de literatur\u0103 \u0219i de filosofie laic\u0103 european\u0103.<\/p>\n\n

\u00centors la Var\u0219ovia \u0219i hot\u0103r\u00e2t s\u0103 devin\u0103 el \u00eensu\u0219i scriitor, \u00eentre 1923 \u0219i 1933 a fost revizor la revista\u00a0Literarishe bleter<\/em>, pentru care a tradus din limba german\u0103 mai multe romane de circula\u021bie european\u0103. De asemenea, \u0219i-a publicat propriile lucr\u0103ri \u00een\u00a0Literarishe bleter<\/em>\u00a0\u0219i \u00een\u00a0Undzer ekspres<\/em>. \u00cen 1925, a c\u00e2\u0219tigat un premiu la sec\u021biunea de fic\u021biune pentru povestirea timpurie intitulat\u0103\u00a0\u201eOyf der elter\u201d<\/em>\u00a0(La b\u0103tr\u00e2ne\u021be), publicat\u0103 sub numele \u201eTse<\/em>\u201d.<\/p>\n\n

Pentru lucr\u0103rile de mai t\u00e2rziu a folosit pseudonimul\u00a0Yitskhok Bashevis<\/em>, cu scopul de a-\u0219i deosebi opera proprie de cea a fratelui s\u0103u. A devenit un obi\u0219nuit \u00een casa lui Hillel Zeitlin, liderul comunit\u0103\u021bii intelectualilor religioa\u0219i din Var\u0219ovia, leg\u00e2nd o prietenie pe via\u021b\u0103 cu Arn, fiul acestuia.<\/p>\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n\n

(Sus<\/strong>) Legitima\u021bia de pres\u0103 a lui Singer, reporter pentru Undzer ekspres, din aceea\u0219i perioad\u0103.<\/em><\/p>\n\n

(Jos<\/strong>) Carnet de membru din 1932 apar\u021bin\u00e2nd scriitorului de limb\u0103 idi\u0219 Isaac Bashevis Singer, emis de Asocia\u021bia Scriitorilor \u0219i Jurnali\u0219tilor Evrei din Var\u0219ovia<\/em><\/p>\n\n

\u00cen 1927, \u00eentr-un eseu intitulat\u00a0\u201eVerter oder bilder?\u201d<\/em>\u00a0(Cuvinte sau imagini?), Bashevis sus\u021binea c\u0103 imaginile vii \u0219i naturalismul brut sunt esen\u021biale pentru o fic\u021biune de calitate, ilustr\u00e2ndu-\u0219i teoria prin elaborarea, \u00een urm\u0103torii 10 ani, a peste 20 de povestiri \u0219i a 2 eseuri de critic\u0103 literar\u0103. Cele mai reprezentative povestiri timpurii sunt\u00a0\u201eShamay vayts\u201d<\/em>\u00a0(Shammai Weitz, 1929),\u00a0\u201eTsvishn vent\u201d<\/em>\u00a0(\u00centre ziduri; 1930) \u0219i\u00a0\u201eIn letste teg\u201d<\/em>\u00a0(\u00cen ultima perioad\u0103; 1931).<\/p>\n\n

\u00cen anul 1932, Bashevis \u0219i Arn Zeitlin au fondat la Var\u0219ovia revista\u00a0Globus<\/em>, cu apari\u021bii lunare p\u00e2n\u0103 \u00een 1935. \u00centr-unul dintre primele sale numere, din septembrie 1932, Bashevis a publicat eseul de critic\u0103 literar\u0103 \u201eTsu der frage vegn dikhtung un politik\u201d<\/em> (\u201eDespre poezie \u0219i politic\u0103\u201d), \u00een care critica utilizarea literaturii ca instrument pentru promovarea agita\u021biei sociopolitice. Un an mai t\u00e2rziu, \u00een eseul \u201eDi shraybers un di zidlers\u201d (\u201eScriitorii \u0219i blestema\u021bii\u201d; Globus, septembrie 1933), a atribuit declinul scriitorilor idi\u0219 din Var\u0219ovia influen\u021bei ideologiei tenden\u021bioase. \u00cen calitate de conservator radical, s-a opus ferm agendei de st\u00e2nga, exprim\u00e2ndu-\u0219i critica prin subtilit\u0103\u021bi istorice \u00een primul s\u0103u roman, \u201eDer sotn in Goray\u201d<\/em> (\u201eSatan \u00een Goray\u201d), publicat \u00een fragmente \u00een revista Globus, \u00eentre lunile ianuarie \u0219i septembrie ale lui 1933.<\/p>\n\n

Doi ani mai t\u00e2rziu,\u00a0Clubul de lectur\u0103 Yiddish din Var\u0219ovia<\/em>\u00a0a publicat lucrarea sub forma unei c\u0103r\u021bi, declar\u00e2nd-o cel mai promi\u021b\u0103tor roman de debut al unui scriitor autohton. Plasat \u00een perioada ulterioar\u0103 masacrelor din Khmel’nyts’kyi (Hmeln\u00ee\u021bk\u00eei), f\u0103r\u0103 aluzii directe, romanul respinge visele utopice prin ilustrarea consecin\u021belor dezastruoase ale isteriei politice generate de iluzii mesianice.<\/p>\n\n

La sf\u00e2r\u0219itul anilor 1935, a emigrat \u00een Statele Unite. Ajutat de fratele s\u0103u, a ob\u021binut rapid un loc de munc\u0103. A fost mai \u00eent\u00e2i revizor, apoi editorialist la\u00a0Forverts<\/em>, cel mai important cotidian de limb\u0103 idi\u0219 din New York. A colaborat constant cu Forverts p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii, abord\u00e2nd diverse genuri \u0219i scriind sub multiple pseudonime. Sub numele Y. Warshavsky, a publicat memorii \u0219i articole de beletristic\u0103, iar sub D. Segal a oferit sfaturi personale cititorilor \u0219i a redactat diverse articole. Pe parcursul carierei, \u0219i-a publicat aproape toate lucr\u0103rile preponderent \u00een idi\u0219. La nivelul anului 1943, c\u00e2nd Bashevis devenea cet\u0103\u021bean al Statelor Unite, \u00eentreaga lume aflase deja c\u0103 evreii est-europeni sunt extermina\u021bi sistematic. A publicat trei lucr\u0103ri importante \u00een America, ca r\u0103spuns imediat la Holocaust. \u201eDer sotn in Goray\u201d<\/em>\u00a0a fost reeditat cu coper\u021bi cartonate, \u00eempreun\u0103 cu patru povestiri noi; un eseu aproape programatic intitulat\u00a0\u201eProblemen fun der yidisher proze in Amerike\u201d<\/em>\u00a0(Problemele prozei idi\u0219 \u00een America) a ap\u0103rut \u00een\u00a0Svive<\/em>; eseul critic\u00a0\u201eArum der yidisher literatur in Poyln\u201d<\/em>\u00a0(Despre literatura idi\u0219 \u00een Polonia) a ap\u0103rut \u00eentr-un num\u0103r special din\u00a0Tsukunft<\/em>.<\/p>\n\n

Odat\u0103 cu cele patru povestiri noi, Bashevis a introdus pentru prima dat\u0103 \u00een scen\u0103 un narator demonic, ca \u0219i c\u00e2nd vorbirea normal\u0103 ar fi devenit deja insuficient\u0103 pentru a descrie josniciile la care se cobor\u00e2se r\u0103utatea uman\u0103. Publicat \u00een num\u0103rul special din\u00a0Tsukunft<\/em>, eseul lui Bashevis critica at\u00e2t temele alese de scriitorii idi\u0219 din Polonia, c\u00e2t \u0219i insuficien\u021ba resurselor limbii idi\u0219 pentru a crea personaje \u0219i povestiri \u201emoderne\u201d conving\u0103toare, pled\u00e2nd pentru o re\u00eentoarcere la \u201ecomorile ascunse\u201d ale culturii populare evreie\u0219ti str\u0103vechi, \u00een limba autentic\u0103. \u00cen eseul publicat pentru\u00a0Svive<\/em>\u00a0a mers chiar mai departe, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103, din moment ce limba idi\u0219 devenise \u00eenvechit\u0103 \u00een America, aceasta nu mai putea descrie \u00een mod realist via\u021ba american\u0103 contemporan\u0103. Era \u00eens\u0103 necesar s\u0103 se renun\u021be la prezent \u00een favoarea trecutului, prin documentarea \u0219i conservarea lumii destr\u0103mate din Europa de Est. Pun\u00e2ndu-\u0219i \u00een practic\u0103 teoria, a \u00eenceput s\u0103 lucreze la romanul \u201eDi familye Mushkat\u201d<\/em>\u00a0(Familia Moskat).<\/em>\u00a0Urm\u0103rind soarta mai multor genera\u021bii ale aceleia\u0219i familii, \u00ee\u0219i propunea s\u0103 descrie ascensiunea, evolu\u021bia \u0219i destr\u0103marea evreimii poloneze din secolul al XX-lea.<\/p>\n\n

Bashevis a \u00een\u021beles c\u0103, pentru a avea un viitor sigur ca scriitor \u00een America, operele sale nu puteau r\u0103m\u00e2ne exclusiv \u00een idi\u0219. Urm\u00e2nd exemplul lui Sholem Asch (1880-1957), a sus\u021binut traducerea c\u0103r\u021bilor sale \u00een englez\u0103, ceea ce i-a adus recunoa\u0219tere interna\u021bional\u0103. De-a lungul vie\u021bii, care s-a \u00eentins pe 87 de ani, a primit cele mai prestigioase premii literare din Statele Unite, Italia, Fran\u021ba \u0219i Israel. \u00cen cele din urm\u0103, \u00een 1978, i-a fost decernat \u0219i Premiul Nobel pentru Literatur\u0103, din partea Suediei. \u00cen plus, i s-au acordat 18 doctorate onorifice, iar el a devenit membru al Academiei Americane \u0219i al Institutului American de Arte \u0219i Litere.<\/p>\n\n

Expus direct, \u00een primii 30 de ani de via\u021b\u0103, la marile fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri intelectuale, politice \u0219i sociale ale secolului XX, care au subminat profund identitatea evreiasc\u0103 tradi\u021bional\u0103, Bashevis \u0219i-a propus s\u0103 evalueze echilibrul dintre c\u00e2\u0219tigurile poporului evreu odat\u0103 cu deschiderea c\u0103tre cultura european\u0103, promovat\u0103 de Haskala, \u0219i pierderile suferite prin abandonarea practicilor religioase tradi\u021bionale.<\/p>\n\n

Prin plasarea fic\u021biunilor sale \u00eentr-un decor \u00een continu\u0103 schimbare, de-a lungul a aproape patru secole, el \u0219i-a provocat cititorii s\u0103 reflecteze asupra valorii a ceea ce fusese pierdut, dar \u0219i s\u0103 se \u00eentrebe dac\u0103 aceast\u0103 mo\u0219tenire mai putea fi recuperat\u0103 sau dac\u0103 o astfel de \u00eentoarcere era \u00eenc\u0103 dezirabil\u0103.<\/p>\n\n

Judecarea ac\u021biunilor umane \u00eentr-un cadru absolutist, delimitat strict \u00eentre bine \u0219i r\u0103u, a condus la o utilizare explicit\u0103, \u00eens\u0103 niciodat\u0103 gratuit\u0103, a sexualit\u0103\u021bii. Personajele promiscue sunt portretizate ca fiin\u021be epuizate emo\u021bional, iar degradarea lor este subliniat\u0103 printr-un simbolism \u00eendr\u0103zne\u021b. Reprezentarea spiritelor malefice marcheaz\u0103 clar grani\u021ba dintre sacru \u0219i profan. Demonii \u00eei tortureaz\u0103 pe cei libertini, blasfemiatori \u0219i arogan\u021bi, \u00eens\u0103 r\u0103m\u00e2n neputincio\u0219i \u00een fa\u021ba celor cura\u021bi, pio\u0219i \u0219i umili. Ei reflect\u0103 \u00eentotdeauna r\u0103ul ascuns \u00een inimile oamenilor, de\u0219i chiar \u0219i pentru demoni, r\u0103ul Holocaustului este de nesuportat. \u201eDe ce demoni\u201d, se \u00eentreab\u0103 demonul-narator din \u201eMayse Tishevits\u201d<\/em> (O poveste din Tishevits, 1963; tradus \u00een englez\u0103 ca \u201eThe Last Demon\u201d\/ \u201eUltimul demon\u201d)<\/em>, \u201ec\u00e2nd omul \u00eensu\u0219i este un demon?\u201d<\/p>\n\n

Pentru a ilustra o lume guvernat\u0103 de absolutul moral, Bashevis \u0219i-a plasat inten\u021bionat o mare parte din opera sa \u00een Polonia de dinaintea Holocaustului. Aici, departe de progresul tehnologic \u0219i neatin\u0219i \u00eenc\u0103 de ceea ce el considera corup\u021biile Haskalei, evreii respectau preceptele Torei ca fiind obligatorii \u0219i imuabile. Ca \u00een orice societate, existau \u0219i p\u0103c\u0103to\u0219i, \u00eens\u0103 ace\u0219tia nu tr\u0103iau \u00eenc\u0103 \u00eentr-o hefker velt<\/em>, les din ve-les dayen<\/em> \u2013 \u201eo lume abandonat\u0103, f\u0103r\u0103 judec\u0103tor \u0219i f\u0103r\u0103 judecat\u0103\u201d \u2013, imagine prin care autorul a surprins constant golul moral al secolului XX.<\/p>\n\n

\"\"<\/a><\/figure>\n\n

Bashevis a descris o lume marcat\u0103 de relativism moral, analiz\u00e2nd-o prin prisma propriei \u201evinov\u0103\u021bii a supravie\u021buitorului\u201d, amplificat\u0103 de confortul vie\u021bii sale \u00een New York, \u00een timp ce evreii al\u0103turi de care crescuse \u2013 inclusiv mama \u0219i fratele s\u0103u mai mic \u2013 erau extermina\u021bi \u00een camerele de gazare sau lag\u0103rele de munc\u0103 sovietice. \u201eFic\u021biunea se refer\u0103 \u00eentotdeauna la c\u00e2\u021biva oameni. Nu po\u021bi scrie fic\u021biune despre mase\u201d<\/em><\/strong>, spunea el. Dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, acei \u201ec\u00e2\u021biva oameni\u201d\u00a0 la care se referea erau supravie\u021buitorii Holocaustului, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u0219i refac\u0103 vie\u021bile \u00een America. Bashevis a analizat cu empatie, dar \u0219i cu luciditate, at\u00e2t suferin\u021bele pe care ace\u0219tia le \u00eenduraser\u0103, c\u00e2t \u0219i r\u0103ul pe care, inevitabil, ajungeau s\u0103-l provoace \u00een continuare. \u00cen aceea\u0219i m\u0103sur\u0103, a condamnat indiferen\u021ba celor care nu trecuser\u0103 prin nicio suferin\u021b\u0103.<\/p>\n\n

Concluzia sa, reiterat\u0103 de-a lungul operei, era c\u0103 Holocaustul nu i-a f\u0103cut pe evrei nici mai buni, nici mai r\u0103i. Totu\u0219i, i-a l\u0103sat pe cei seculariza\u021bi \u0219i asimila\u021bi culturii dominante suspenda\u021bi \u00eentr-un purgatoriu moral \u2013 o stare reflectat\u0103 \u00een America materialist\u0103, pe care Bashevis o portretizeaz\u0103 cu o critic\u0103 aspr\u0103 \u00een Shotns baym Hodson<\/em> (Umbre pe Hudson<\/em>, 1957) \u0219i Sonim, di geshikhte fun a libe<\/em> (Enemies, A Love Story<\/em>, 1966).<\/p>\n\n

Bashevis Singer a scris \u00een limba englez\u0103 13 romane, 10 volume de povestiri, 5 volume de memorii, 14 c\u0103r\u021bi pentru copii \u0219i 3 antologii de scrieri alese. Pe de alt\u0103 parte, \u00een idi\u0219 sunt publicate doar 5 romane:\u00a0Der sotn in Goray; Di familye Mushkat,\u00a0<\/em>2 volume;\u00a0Der kuntsnmakher fun Lublin<\/em>\u00a0(Magicianul din Lublin; 1971);\u00a0Der bal-tshuve<\/em>\u00a0(Penitentul; 1974) \u0219i\u00a0Der knekht<\/em>\u00a0(Robul; 1980); 3 colec\u021bii de povestiri:\u00a0Gimpl tam un andere dertseylungen<\/em>\u00a0(Gimpel netotul \u0219i alte povestiri; 1963);\u00a0Mayses fun hintern oyvn<\/em>\u00a0(Povestiri la gura sobei; 1982);\u00a0Der shpigl un andere dertseylungen<\/em>\u00a0(Oglinda \u0219i alte povestiri; 1979); \u0219i 2 volume de memorii:\u00a0Mayn tatns bes-din-shtub<\/em>\u00a0(\u201eLa tribunalul rabinic al tat\u0103lui meu\u201d; 1979) apoi\u00a0Mayn tatns bes-din-shtub: Hemsheykhim-zamlung<\/em>\u00a0(La tribunalul rabinic al tat\u0103lui meu: Cazuri continuate; 1996). Pentru un scriitor at\u00e2t de devotat respect\u0103rii demnit\u0103\u021bii limbii idi\u0219,\u00a0a permis\u00a0\u00een mod surprinz\u0103tor\u00a0 ca (relativ) pu\u021bine dintre lucr\u0103rile sale s\u0103 ias\u0103 din tipar \u00een limba \u00een care a scris dintotdeauna. Din cauza acestei disparit\u0103\u021bi, cercet\u0103torii s\u0103i sunt \u00eenc\u0103 diviza\u021bi cu privire la ceea ce ar constitui de fapt corpus-ul autentic al operei sale.<\/p>\n\n

Bibliografie:<\/p>\n\n

Grace Farrell, ed.,\u00a0Critical Essays on Isaac Bashevis Singer<\/em>\u00a0(New York, 1996); Janet Hadda,\u00a0Isaac Bashevis Singer: A Life<\/em>\u00a0(New York, 1997); David Neal Miller, ed.,\u00a0Recovering the Canon: Essays on Isaac Bashevis Singer<\/em>\u00a0(Leiden, 1986); David Roskies,\u00a0A Bridge of Longing: The Lost Art of Yiddish Storytelling<\/em>\u00a0(Cambridge, Mass., 1995), pp. 266\u2013306; Seth L. Wolitz, ed.,\u00a0The Hidden Isaac Bashevis Singer<\/em>\u00a0(Austin, 2001).<\/p>\n\n

\u00a0<\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Joseph Sherman Traducere din limba englez\u0103 de Alexandru Panait Isaac Bashevis Singer a fost un scriitor evreu polonez \u0219i american \u00een limba idi\u0219, laureat al Premiului Nobel pentru literatur\u0103, printre cei mai citi\u021bi autori ai secolului al XX-lea. Fiind descendent al unei familii de rabini de pe ambele linii, s-a n\u0103scut \u00een satul Leoncin, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":12416,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"class_list":["post-12417","page","type-page","status-publish","hentry"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/12417","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12417"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/12417\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14359,"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/12417\/revisions\/14359"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/12416"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/teatrul-evreiesc.com.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12417"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}