Ziua a cincea a adus la TES FEST 2017 un simpozion și două concerte klezmer, unul în Piața Universității, susținut de TES ORCHESTRA & BUCHAREST KLEZMER BAND, și celălalt în incinta TES, susținut de trupa KLEZMATICS.
Simpozionul cu titlul „Dramaturgi contemporani de limbă idiș” a reunit pentru câteva ore în foaierul Teatrului Evreiesc de Stat București o serie de dramaturgi și oameni de teatru de limbă idiș, care au discutat despre importanța, păstrarea și propagarea culturii idiș în lume. Invitații au prezentat și câteva fragmente din spectacole de teatru sau de poezie și înregistări video realizate în idiș la diverse evenimente culturale dedicate culturii evreiești.
Boris Sandler, jurnalist, dramaturg și muzician, fost redactor-șef al revistei de limbă idiș Forwerts, a prezentat un material video conținând un episod din The Shane Baker Show, în care gazda intra în pielea unui soț care povestea în cheie umoristică despre toate necazurile pe care le avea cu soția, pentru că „dacă pământul n-ar fi fost rotund, am fi întâlnit femei ideale la fiecare colț.” De altfel, Shane Baker va fi și el prezent la Festival în muzicalul de sâmbătă, 21 octombrie, „O noapte în cazinou”. Despre munca sa personală în slujba idișului și despre situația prezentă a acestei limbi, Boris Sandler ne-a declarat: „Sunt cel mai vechi redactor de la Forwerts, gazeta de idiș, am fost redactor timp de 18 ani. Dar treaba asta am făcut-o de nevoie pentru că eu, ca profesie de bază, sunt un scriitor care a lansat 15 cărți în idiș și traduceri în alte limbi și a mai scris și câteva piese care vor fi jucate aici la Festival. Ce cred eu că e important este următorul lucru: cu cât vorbești mai mult despre cultura idiș cu oamenii, descoperi câte ceva nou. În primul rând, ca să ajungi cu idișul la un nivel înalt, trebuie ca lumea să înțeleagă ce este idișul. Și acum se pune întrebarea: pentru ce e nevoie de idiș? E vorbit deja de o mie de ani și ca să meargă înainte nu e nevoie să întrebi de ce. Există teatru, ansambluri muzicale, cărți, filme moderne care apar în idiș și cu tehnicile uluitoare din ziua de azi totul poate fi tradus imediat în română, engleză și așa mai departe.”
Cercetătoarea și artista Ana Rosenfeld a prezentat în cadrul simpozionului un colaj video, în care cei prezenți au văzut-o în calitate de actriță la diferite evenimente culturale evreiești, unde fie a jucat în piese de I.L. Peretz, Avrom Suțkever, Leon Kobrin sau Joseph Lateiner, fie a recitat din Celia Dropkin și alți poeți de limbă idiș.
Compozitorul și textierul Daniel Galay a venit la TES FEST 2017 cu câteva fragmente din opera camerală „Itsche Heystir”, care atinge tema actuală a înstrăinării sociale și a dificultății stabilirii unor relații umane de succes. Fiecare dintre personaje își dorește un copil, sperând că acesta va fi calea lui spre existența veșnică.
Jacob Kobi Weitzner a prezentat în cadrul simpozionului animația „Der Glicklecher Mensch”, despre un împărat care a plecat în lume pentru a găsi un om care s-o facă fericită pe fiica lui. Pe lângă teatru sau literatură, astfel de filmulețe de animație ar putea fi o modalitate bună de a atrage tinerii spre cunoașterea culturii idiș.
Arie Yass, care a lucrat mulți ani la Televiziunea publică din Israel, a povestit că, în anii ’90, atunci când exista doar canalul televiziunii de stat, alegea în fiecare an pentru difuzare câte șase piese de la teatrele israeliene, iar una dintre cele șase era de fiecare dată în idiș. Prima piesă în idiș a fost „Motke Hoțul” a lui Șalom Aș, difuzată în seara de dinainte de Sucot (sărbătoare evreiască numită și a Corturilor sau a Tabernacolelor), din care am văzut un fragment în cadrul simpozionului. Deși actorii din acest spectacol au dispărut, munca lor va rămâne apreciată și va fi cunoscută și de generațiile prezentului și viitorului. Arie Yass consideră că, în prezent, dacă există un public cât de mic interesat de cultura idiș, e un motiv suficient ca făuritorii de materiale culturale să fie productivi.
Dramaturgul, regizorul și actorul Avi Hoffman, care va susține one man show-ul „Ăsta sunt eu” în seara de 20 octombrie la Teatrul Evreiesc de Stat, a spus câteva cuvinte despre mama sa, fostă profesoară de idiș la Columbia University, ziaristă și dramaturg. Născută în Polonia într-o familie vorbitoare de idiș, Miriam Hoffman a stat în copilărie într-un lagăr de muncă din Siberia, iar ulterior a studiat pedagogia și a predat la Universitatea din Tel Aviv, la Columbia University și la Școala de Vară de Cultură Idiș de la Oxford. În 1992, a câștigat echivalentul israelian al premiului Tony pentru traducerea din engleză în idiș a piesei „The Sunshine Boys” a lui Neil Simon.
Tot în cadrul acestui eveniment a ținut o cuvântare și scriitorul Carol Feldman, care a făcut o donație importantă pentru teatru: albumul absolvenților Studioului de teatru idiș, constituit la Teatrul Evreiesc de Stat în 1957 cu scopul formării tinerilor actori în spiritul teatrului evreiesc, primit de la directorul Albert Kreingold. Studioul de pregătire actoricească a funcționat până în 1961, iar de-a lungul acestor patru ani, tinerii actori Toby Bălan, Bebe Bercovici, Solo Cheptănaru, Betty Feldman, Carol Feldman, Lara Friedman Honig, Samy Godrik, Carol Marcovici, Suly Roizen și Ofelia Ștral au beneficiat de o excepțională pregătire artistică. Inițiatorii și conducătorii acestui Studio, directorul TES, Franz Auerbach, secretarul literar, Israil Bercovici, regizorul Nello Bucevsky și directorul administrativ al Studioului, Albert Kreingold, alături de profesori extrem de înzestrați, printre care prof. Virgil Brădățeanu (Istoria teatrului și a artelor), Prof. Dr. David Rubin (Limba idiș), Al. Finți (Măiestrie artistică), dar și artista emerită Beate Fredanov, regizorul David Esrig sau scenograful Șulem Rubingher au fost evocați in cadrul evenimentului.
„Mi-am amintit cu drag despre existența acestui studio, el a funcționat timp de 4 ani, iar eu am absolvit în anul 1961”, mărturisește actorul cu multă emoție, amintindu-și momentul întâlnirii cu cea care avea să îi devină soție timp de 58 de ani. În Israel a continuat să joace teatru alături de ea. Dar, pentru că la un moment dat “mersul vieții se schimbă”, și-a îndreptat privirea și spre literatură. “La un moment dat, am simțit certa necesitate de a-mi împlini un vis din adolescență, acela de a scrie“. Și nu s-a oprit până la momentul actual. Despre teatrul de limbă idiș, Carol Feldman afirmă că s-a născut dintr-o necesitate. “Goldfaden a înțeles că trebuie să vorbească limba celor mulți”, a afirmat actorul, care a apreciat activitatea celor două teatre idiș profesioniste – de la București și Varșovia.
Programul zilei de 20 octombrie va include conferința „Rețeaua idiș – Trecut, prezent, viitor” la ora 11:00, urmată de un nou concert al TES ORCHESTRA & BUCHAREST KLEZMER BAND la ora 17:00. Seara, cei prezenți se vor bucura de două spectacole de teatru: „Cei doi Kuni Lemel” al Teatrului Evreiesc Yiddishspiel din Israel, la ora 19:00, și „Ăsta sunt eu”, de Avi Hoffman (SUA), la 21:30.