TES FEST continuă la Teatrul Evreiesc de Stat București. Unul dintre evenimentele din 16 octombrie, ziua a doua a Festivalului Internațional de Teatru Idiș, a fost lansarea volumului „Marienbad”, de Șalom Alehem, apărut la Editura Hasefer și coordonat de Lect. Univ. Dr. Camelia Crăciun. La eveniment au fost prezenți, pe lângă coordonatoare, directorul Editurii Hasefer, Alexandru Marinescu, cercetătoarea Dr. Lya Benjamin și Prof. Univ. Dr. Liviu Rotman.
Alexandru Marinescu a început prin a mulțumi coordonatoarei colecției pentru inițiativa excelentă de realizare a unei colecții de literatură idiș, deoarece cultura idiș are nevoie de tot sprijinul în promovarea sa. În 2018, în cadrul aceleiași formule a Bibliotecii de Literatură Idiș, editura va tipări volumul „Stele Rătăcitoare” de Șalom Alehem, dedicat începuturilor teatrului idiș pe teritoriul românesc, subliniind faptul că o carte a acestui autor care să se refere strict la România este o raritate. „Tot în cursul anului viitor, an care, după cum bine știți, stă sub semnul centenarului, Camelia Crăciun ne propune volumul „Scriitori de limbă idiș din România Mare”, o carte de aproximativ 250 de pagini aproximativ, o culegere de texte apărute în perioada 1917, semnate de Iacob Șternberg, Iacob Goper, Eliezer Ștainbarg, Iacob Botoșanski și alții.”, a completat invitatul. Legat de volumul „Marienbad”, directorul Editurii Hasefer a mărturisit că înainte de apariția lui a folosit câțiva „cobai literari”, pentru că a vrut să vadă cum e percepută cartea de persoane care nu au cunoștințe de istorie și cultură evreiască. Rezultatul a fost că aceste persoane s-au declarat încântate de volum, considerând-o purtătoare a unui umor de foarte bună calitate.
Următorul vorbitor a fost Liviu Rotman, care a felicitat inițiativa acestei colecții, considerând-o una dintre realizările acestui nou-înființat Centru de Cultură Idiș, apreciind simbioza dintre o instituție de creație cum este Teatrul Evreiesc de Stat și o structură de cercetare și păstrare a unor documente specifice precum Centrul din cadrul său. Despre personajele care populează cartea lansată, invitatul a precizat că: „Nu este societatea cu care ne obișnuiește Șalom Alehem în majoritatea lucrărilor lui. Nu este evreul din ștetl, acel evreu care a fost Șalom Alehem, e vorba de fapt de niște foști locuitori ai ștetl-ului, la prima, poate la a doua generație, care, având afaceri mai mult sau mai puțin de succes au ajuns la oraș, în Varșovia, deci au alte pretenții. […] Acest timp de odihnă petrecut la Marienbad dovedește europenismul societății evreiești ieșită din ștetl. Acesta era un lucru nou pentru clasa de mijloc, până atunci aparținând unei anumite aristocrații. […] Iar scrisorile pe care și le trimit personajele nu sunt bârfă, ci o formă de expresie a opiniei publice, un fel de Facebook din zilele noastre.”
Lya Benjamin a felicitat editura și pe coordonatoarea colecției pentru inițiativa binevenită de popularizare a culturii idiș cu ajutorul volumului ”Marienbad” de Șalom Alehem. Invitata a subliniat faptul că în ediția în limba germană a cărții se preciza că această carte nu e un roman, ci e „o istorie foarte încurcată care se desfășoară între Varșovia și Marienbad.” Titlul cărții a fost diferit la fiecare apariție în română, însă „Marienbad”, așa cum a apărut acum, este titlul original dat de Șalom Alehem. Lya Benjamin a vorbit și despre modestia autorului în ceea ce privește soarta sa de după moarte, aratând că „în 1921, osemintele lui Șalom Alehem au fost scoase din mormântul lui provizoriu și depuse în același cimitir în parcela rezervată muncitorilor. În felul acesta a fost satisfăcută cererea lui categorică exprimată prin testament, aceea de a fi înmormântat printre muncitorii de rând.”
La finalul evenimentului, Camelia Crăciun a vorbit despre bucuria înființării, anul trecut, în cadrul Teatrului Evreiesc de Stat, a Centrului de Cercetare și Conservare a Culturii Idiș, mărturisind că este foarte fericită să aibă în echipă absolvenți ai Facultatății de Limbi și Literaturi Străine „alături de care pot să realizez astfel de proiecte. Această carte nu am realizat-o singură, ci cu una dintre colegele noastre, doamna Dr. Irina Matei, cea care mă ajută în aspectele științifice, nu doar în ceea ce privește seria de carte, ci în editarea unei reviste științifice. Centrul de Cercetare din cadrul TES face o tranziție între activitatea de spectacol, susținând activitatea artistică a teatrului, dar și pe cea științifică și de cercetare, pentru că, dincolo de teatru, cultura idiș are nevoie să fie promovată prin orice alt mijloc, tocmai pentru a susține și activitatea TES-ului. […] Avem multe planuri pe care vrem să le punem în aplicare: urmează să continuăm această serie de carte, să publicăm o revistă științifică, prima din țară despre cultura idiș, urmează să organizăm, ca și până acum, spectacolele-lectură ale Teatrului Evreiesc și multe altele.”
După lansare, publicul sosit la TES FEST s-a mutat din holul teatrului în sala de spectacole, pentru a vedea „Dos Ștetl Kasrilevke/Târgușorul Kasrilevke”, producție a Teatrului Evreiesc de Stat Esther Rachel și Ida Kaminska din Polonia. Spectacolul a dat viaţă personajelor şi situaţiilor pline de umor, uneori și de tragism, aşa cum au fost ele creionate de dramaturgul Şalom Alechem. Piesa reprezintă un potpuriu de umor tipic evreiesc, localizat in the middle of nowhere, mai precis in Anatevka, o localitate inexistentă pe hartă, dar foarte actuală tocmai prin specificul umorului şi locuitorilor săi. Rând pe rând, situaţiile tragico-comice însufleţesc viaţa din ștetl, pe care unii ar fi tentaţi să o considere anostă sau banală. Ei bine, Tevie Lăptarul, Menahem Mendl şi Golde ne demonstrează exact contrariul şi mai ales că a fi un luft-mensch („cu capul în nori”) chiar are haz.
Programul zilei de marți, 17 octombrie, începe la orele 11.00 cu workshop-ul coordonat de Steve Weintraub (SUA), THE UNIQUENESS OF JEWISH DANCE, fiind urmat de un eveniment parateatral, vernisajul expoziției ”TES – Tradiție, Emoție, Spectacol”, care se găsește amplasată în Piața Universității și care prezintă, printr-o arheologie vizuală concepută utilizând Arhiva fotografică a TES, o incursiune prin activitatea de aproape șapte decenii a instituției. Vernisajul care va avea loc la orele 17.00, va fi urmat de un concert TES ORCHESTRA & BUCHAREST KLEZMER BAND care va avea loc în Piața Universității. Seara va continua cu doua spectacole, la orele 19.00, DI KISHEFMAKHERIN (VRĂJITOAREA), o co-producție a Teatrului Evreiesc de Stat și a Teatrului Folskbiene din SUA, după opereta clasică a lui Avram Goldfaden, urmată, la orele 21.30, de spectacolul de cabaret DI BLOYE KATZ (PISICILE ALBASTRE) din Israel.