110 ani de la Conferința Limbii Idiș de la Cernăuți
La 30 august 2018 se împlinesc 110 ani de la organizarea Conferinței Limbii Idiș (דער קאָנפֿערענץ פֿאָר יודישער שפּראַך), organizată la Cernăuți între 30 august și 4 septembrie 1908. Această reuniune își propunea să reprezente un amplu eveniment de susţinere a limbii idiş. Multitudinea etnică, de dimensiuni considerabil apropiate – români, evrei, germani, ucrainieni şi polonezi – dar şi proximitatea de cele două mari imperii, Rus şi Austro-Ungar, au făcut din cosmopolitul oraş – pentru doar patru zile – capitala idişismului mondial.
Acest eveniment a fost salutat de însuşi scriitorul de limbă idiş Itzak Leib Peretz, care a afirmat că „Bucovina este un loc în care de la orice fereastră poţi auzi o altă limbă, este cel mai bun loc pentru a ţine un Congres al Limbii evreilor”. Promotorul acestui eveniment a fost Nathan Birnbaum (1864-1937), un prolific om de cultură, publicist și sionist. Locaţia a variat între Casa Ucraineană şi sediul Societăţii Muzicale municipale, deoarece, potrivit oficialilor responsabili, Casa Evreiască nu îndeplinea condiţiile necesare deschiderii pentru un asemenea eveniment.
Fenomenul nu este unul ieşit din tipare, deoarece un congres asemănător a fost ţinut în Norvegia, la doar un an după cele întâmplate la Cernăuţi, iar problema abordată a fost aceea a adoptării unei limbi naţionale. În cazul idișiștilor, dilema era una similară – dacă să fie adoptată ca standard al limbii idiș varianta vorbită sau acea formă care respectă normele academice şi care era impusă prin intermediul operelor literare. Personalități ale literaturii evreiești de expresie idiș precum I.L. Peretz, Shalom Asch sau Avrom Reyzen au luat parte la dezbaterile conferinței.
Desfăşurarea unui asemenea eveniment, deosebit de important pentru lumea evreiască şi cel puţin semnificativ pentru ceilalţi, nu avea să aducă neaparat o serie de concluzii sau hotărâri decisive, finale, pe care lumea intelectuală evreiască să le fi preluat, dar, cu toate acestea, întrunirea pentru a discuta pe marginea acestui subiect transmitea un mesaj clar de preocupare pentru regăsirea sau redefinirea conceptului de identitate culturală. În anul 1931, istoricul și filologul Max Weinreich nota că evenimentul din 1908 a constituit unul dintre cele mai importante repere ale dezvoltării culturii evreieşti. Consecinţele participării la acest eveniment au condus la o înflorire a literaturii şi culturii idiş în general, precum şi la o poziţionare mai clară în privinţa recunoaşterii şi acordării drepturilor minorităţii evreieşti din Europa Centrală și de Est.
Foto: Yiddish writers at the Czernowitz Conference, 1908: (left to right) Avrom Reyzen, Yitskhok Leybush Peretz, Sholem Asch, Khayim Zhitlovski, Hersh Dovid Nomberg. Postcard (Warsaw: Verlag Jehudia). (YIVO)